Lia Sinchevici: „Am avut o stare de feerie două zile după preselecții“

Despre începuturile în meserie cu o foarte tânără, talentată și frumoasă actriță: Lia Sinchevici. Finalistă și ea la Gala HOP de la Costinești.

Lia Sinchevici: „Am avut o stare de feerie două zile după preselecții“

INTERVIURILE HOP www.uniter.ro îi prezintă pe tinerii actori care au câștigat preselecția de la București. Gala Tânărului Actor HOP va avea loc la Costineşti, între 8 şi 11 septembrie 2015 şi este organizată de UNITER şi Vox Maris Grand Resort.

banner-bun

Un scurt CV:  când ai absolvit? Unde?

Am absolvit în 2014, Facultatea de Teatru, UNATC „I.L.Caragiale”, București. Clasa Florin Zamfirescu.

Cu ce text ai venit la selecția HOP?

La Gala HOP am elaborat un număr artistic denumit “WAT DaDa” pe câteva eseuri și poeme de Tristan Tzara și o poezie ironică de Paul Păun.

Ai mai fost și în anii anteriori la HOP?
Este pentru prima dată când merg la HOP. Am avut intenția să participăm și anul trecut la secțiunea grup cu piesa de licență în care jucam, dar nu erau în data preselecției toți colegii disponibili, așa că anul acesta mi-am dorit enorm să fiu aici, și m-am pregătit individual.

Ai avut emoții la selecția HOP de la Teatrul Național din București (TNB)?

În ciuda faptului că eram destul de sigură pe mine și pe numărul meu artistic, pentru că m-am documentat cel puțin trei săptămâni ca să înțeleg exact ce este fenomenul dada și îmi pictam în același timp în cap imaginile pe care mi le inspirau textele citite, și am făcut toate demersurile necesare ca să fiu mulțumită de număr și să merg liniștită, totuși, când a început preselecția aveam emoții mari.

Îmi tremurau vocea și corpul când am urcat pe scenă, dar mi-am folosit aceste emoții constructiv și am reușit să mă bucur de minutele de pe scenă până la final. Am avut o stare de feerie două zile după preselecții.

Ce ți-au spus membrii juriului și cum ți s-au părut opiniile lor referitoare la prestația ta? Ai încercat/vei încerca să le pui în practică până la Gala din septembrie?

Nu am primit sfaturi imediat după, doar mi s-a spus, mai târziu, că a fost bine. Însă eu știu că mai am de lucrat la nuanțe, pentru că la preselecții numărul era proaspăt iar la Gală trebuie să fie mult mai matur.

LIA E ÎN CĂUTAREA MARII FRUMUSEȚI

În ce piese ai jucat/ joci în prezent? Ce roluri ai interpretat până acum?  Există unul care îți place în mod deosebit?

Am jucat în câteva piese încântătoare la licență, care m-au facut să descopăr lucruri mirobolante… de exemplu “Prânzul cel lung”, de Thornton Wilder, a fost și va rămâne, cred, una dintre cele pline de învățături. Am putut să-mi fac două roluri de compoziție, sub tutela domnului profesor Zamfirescu, care a făcut un exercițiu de actorie din această piesă.

IMG_20131106_023821

Ținea o oră, în care treceau 80 de ani, iar niciunul din actori n-a folosit perucă sau machiaj, iar procesul de îmbătrânire se derula sub ochii spectatorului. Eu intram în scenă ca o bătrânică, Mama Bayard, capul familiei, după care muream, si apăream ca nepoata ei, Genevieve, care îmbătrânea și ea ușor cu ceilalți, în scenă. Au fost alt fel de personaje, alt stil de interpretare, alt stil de piesă. O provocare superbă. Acum, că îmi permit un pic timpul și școala, joc la Metropolis în “Paganini” regizat de Mick Davis, și în curând voi avea premiera unui proiect, stil Broadway Show, la care repet de un an, proiect de o finețe aparte. Se numește “The Apple” și se va juca la Teatrul de pe Lipscani.

Care sunt actorii români pe care îi admiri?
Îi admir mult pe Ștefan Iordache, Mitică Popescu, Florin Zamfirescu, Ion Fiscuteanu, Victor Rebengiuc. Dintre actrițe, etalonul meu în carieră este Elvira Popesco, iar o altă actriță dragă sufletului meu este Olga Tudorache.

Ce actriță/actor străin îți place? De ce? În ce film/spectacol te-a impresionat în mod deosebit?

Îmi plac mult Edward Norton, Vladimir Mashkov, Alisa Frejndlikh (în “Călăuza” lui Tarkovsky), Kate Winslet, Glen Close, Jennifer Aniston (în “Friends”), Maria Bonnevie în “Reconstruction”…

De ce te-ai făcut actriță?

Pentru că am simțit când am avut posibilitatea să joc (în timp ce făceam altă facultate) că aveam mult entuziasm, talent si potențial, mai mult decât în orice altceva făcusem eu înainte, entuziasm care se manifesta aproape inconștient, și m-am gândit sa-l studiez și să-l investesc. Este o meserie calitativă și reprezintă frumosul, cum aș putea să nu-mi doresc să învăț cum să urmăresc toată viața frumosul și să-l și arăt altora?

Cum te visezi peste cinci ani? Dar peste zece?

Ma văd interesată de viață din ce în ce mai mult și mai înțeleaptă. Și peste cinci și peste zece ani.

LIA MULȚUMEȘTE, NU REPROȘEAZĂ

Îți mai amintești cum a fost prima zi de facultate?

M-am simțit ca înainte de o sărbătoare cât m-am pregătit să ies din casă. Mă simțeam ca acasă, exact ca în Republica Moldova, aveam déjà vu-ul cum mergeam la scoală, și an de an era exact aceeași emoție, doar că emoția prindea greutate și prindea culori diferite odată ce creșteam în ani; simteam o stare de bine că iar sunt la școală, și mă bucuram că se întâmplă anume în acel moment al vieții mele.

Ne poți spune o amintire semnificativă din anii de facultate?
Vă spun ultima amintire din ciclul de formare în facultate, la licență, căci acum sunt la master și amintirile se înmulțesc. S-a întâmplat după ce ne-am dat examenele de licență să jucăm la Festivalul “Vin la Teatru” în Buzău, unde am fost invitați toți colegii din an să ne prezentăm spectacolele de licență. Am jucat, toți, foarte conștiincios și frumos, pentru public, cu toții știam că s-ar putea să jucăm pentru ultima dată aceste piese, așa că am simțit cum plutesc pe scenă, am trăit acea “conectare” la public și m-am bucurat de acea stare. Ne-am simțit minunat și după spectacol. Atunci am văzut că suntem o unitate și că pășesc împreună cu generația mea. O generație frumoasă.

Ce ți se pare cel mai greu în această profesie?

Mi se par toate greutățile esențiale și diferite. N-aș putea alege una. E cum ar trebui să fie în orice meserie. De-asta ți-o alegi, pentru frumusețea și provocările pe care ți le scoate în cale, una câte una.  De aceea cred, incontestabil, că aceste greutăti pot fi înțelese și rezolvate, dacă există voință.

Ai de făcut vreun reproș profesorilor/ unui profesor din acești ani de școală? Dacă ai putea să schimbi ceva în sistem, cu ce anume ai începe? 

Nu vreau să le reproșez nimic profesorilor, ci să le mulțumesc pentru timpul acordat. N-aș schimba vreun sistem, pentru că în facultate fiecare își elaborează propriul sistem. Eu aș inventa un sistem, dacă ar fi posibil. Unul în care actorul/studentul/profesorul să poată da, ca pe-o bandă de film, înapoi pelicula și să retrăiască clipele din facultate de atâtea ori încât să înțeleagă tot ce se întâmplă acolo. Minut cu minut.

LIA AR VREA SĂ O JOACE PE DOMNIȘOARA NASTASIA

Ce rol ți-ar plăcea să ți se ofere în viitorul apropiat?

Mi-aș dori mult sa o joc pe Domnișoara Nastasia din piesa cu același nume de George Mihail Zamfirescu. Sau Tofana din “Patima Roșie” de Mihail Sorbul.

Dacă s-ar fi dat note la selecția HOP, iar tu ai fi fost în juriu, ce notă ți-ai fi dat?

Nota bene.

Foto: arhiva personală

În zilele de 15, 16 şi 17 iulie a.c. UNITER a organizat preselecţia pentru Gala Tânărului Actor – HOP. Juriul a fost format din: Radu Afrim, Dorina Chiriac, Radu Iacoban, Gabi Lupu și Iris Spiridon.