Andreea Tecla și Mădălina Niculae: „Un scenograf bun are nevoie de creativitate, capacitate de adaptare dar și muncă în echipă”

INTERVIU Anul acesta, la Premiul UNITER pentru debut sunt nominalizate și două tinere scenografe, Andreea Tecla și Mădălina Niculae, care au lucrat împreună la spectacolul „R.U.R” de Karel Čapek, regia Vlad Cristache, la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, secția germană.

Andreea Tecla și Mădălina Niculae: „Un scenograf bun are nevoie de creativitate, capacitate de adaptare dar și muncă în echipă”

E inedită nominalizarea unui cuplu de scenografe alături de doi actori la premiul UNITER pentru debut. V-ați așteptat la asta?

Andreea Tecla: A fost o surpriză și pentru noi, dar una foarte plăcută.

Mădălina Niculae: Da, pare a fi inedită această nominalizare. Consider ca a fost o sansă a noastră faptul că am fost chemate pentru proiectul R.U.R.

Cum a fost experiența lucrului împreună la scenografia acestui spectacol?

Andreea Tecla: Eu și Mădălina suntem colege încă din clasa a XI-a. Amândouă am făcut Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza, apoi am fost colege și în facultate, la U.N.A.T.C. În toți acești ani am apucat să ne cunoaștem foarte bine, iar asta s-a concretizat în scenografia spectacolului “R.U.R.”. A fost un proces extrem de intens, iar faptul că am avut ocazia unui start comun ne-a ajutat să creștem și să învățăm împreună. În momentul de față lucrăm în aceeași formulă la cel de-al șaptelea spectacol.

Mădălina Niculae: “R.U.R.” a fost o provocare imensă pentru noi. A fost prima oară când am pășit pe scena unui teatru profesionist în calitate de scenografi ai spectacolului. A trebuit să înțelegem din mers ce înseamnă producția unui spectacol și concretizarea unui concept scenografic, iar faptul că am trecut împreună prin acest proces a făcut ca relația noastră colegială să se transforme într-o adevărată prietenie.

Pentru a fi un scenograf bun ai nevoie mai ales de ...? (orice credeți voi că e important aici, de la calități personale până la colaborarea cu teatrul, condiții materiale, contacte, ancorare în realitatea cotidiană etc).

Mădălina Niculae: Aș zice creativitate…însă mi se pare foarte importantă și capacitatea de adaptare la situații noi și de găsire a soluțiilor, în așa fel încât problemele tehnice  să nu conducă spre intrarea într-un impas.

Andreea Tecla; Este vorba de munca în echipă, cu regizorul, cu atelierele și cu toți oamenii implicați în proiect.

Scenă din spectacolul „R.U.R” de Karel Čapek, regia Vlad Cristache la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, secția germană

Ce v-ați propus când ați conceput scenografia spectacolului R.U.R., și cum a fost această primă colaborare a voastră cu un teatru important?

Mădălina Niculae: În “R.U.R.” acțiunea este plasată într-un viitor în care omenirea pierde lupta în fața roboților pe care i-a creat ca să o servească. Am încercat să redăm pe scenă o lume sci-fi, un laborator de creație și de testare a roboților, cu incubatoare și pupitru de comandă, totul pentru a obține o atmosferă stranie, chiar apocaliptică.

Andreea Tecla: Am vrut să surprindem cât mai bine atmosfera textului, mai exact, cea a unui sci-fi retro. Teatrul Național din Sibiu are o echipă extrem de bine pregătită, atât pe partea de producție, cât și pe cea a atelierelor, lucru ce ne-a permis să realizăm tot ce ne-am propus.

 Cum vă doriți să evoluați ca scenografe?

Andreea Tecla: Ne dorim cât mai multe proiecte, cât mai diverse, în cât mai multe teatre.

Mădălina Niculae: Am învățat foarte mult din fiecare spectacol la care am lucrat. Cu cât acumulăm mai multă experiență, cu atât suntem mai pregătite să facem această meserie, de care ne este drag.

„Faptul că am avut ocazia unui start comun ne-a ajutat să creștem și să învățăm împreună. În momentul de față lucrăm în aceeași formulă la cel de-al șaptelea spectacol.”

Andreea Tecla, scenografă